1. Ce este HPV (Papilomavirusul uman)? 

Papilomavirusul uman (prescurtat HPV după denumirea din limba engleză „human papillomavirus”) este o infecție virală care se transmite între oameni prin contactul piele pe piele. HPV este un virus. Peste 200 de tulpini ale acestui virus sunt cunoscute, dintre care 40 sunt transmise prin contact sexual și pot afecta organele genitale, gura sau gâtul. HPV este cea mai comună infecție virală cu transmitere sexuală care afectează atât bărbații, cât și femeile.  

     2. Persoanele diagnosticate cu HPV pot dezvolta cancer de col uterin, laringian, oral, pulmonar și/sau anogenital? 

Nu neapărat. Depinde de momentul în care este depistată această infecție. Evoluția acestei patologii se întâmplă în ani de zile: 5 – 35 ani. Dacă ți se depistează o tulpină de HPV cu risc crescut, medicul va recomanda tratament pentru a reduce riscul de apariție sau progresie către cancer, mai ales dacă este identificată în primii ani după infectare. 

     3. Papilomavirusul uman determină toate cazurile de cancer de col uterin? 

În mare parte da: Papilomavirusul uman cauzează aproape toate cazurile de cancer de col uterin. Să nu uităm că HPV este un virus transmis, în mare măsură, prin contact sexual.  

     4. Ce simptome apar în cazul acestei infecții? 

În majoritatea cazurilor, infecția nu provoacă simptome. Din acest motiv este ușor ca Papilomavirusul să fie transmis de la o persoană la alta, fără ca acestea să știe de prezența lui. HPV poate fi și o cauză a cancerului laringian, oral, pulmonar și anogenital.  

     5. Ce înseamnă tulpina HPV? 

Tulpina reprezintă tipul exact al virusului. Există peste 200 de tulpini sau tipuri de Human Papilloma Virus (HPV). Cele mai frecvent întalnite opt tulpini HPV (16, 18, 31, 33, 35, 45, 52, 58) sunt și cele mai agresive și sunt responsabile de aproximativ 90% dintre cancerele de col uterin. 

     6. Sunt anumite tulpini care prezintă anumite manifestări clinice? Se simt? Se văd? 

Sunt 13 tulpini cu risc înalt. 

Tulpinile HPV 6 și 11 sunt cu risc scăzut și au ca efect, de obicei, formarea de condiloame și leziuni precanceroase cu grad scăzut la nivelul colului uterin. 

Tulpina HPV 11 poate cauza apariția negilor genitali.  

Tipurile 16 și 18 HPV sunt cu risc ridicat și sunt responsabile pentru leziuni intraepiteliale de grad înalt, care evoluează in timp spre afecțiuni maligne.  

Tulpina HPV 16 este cel mai întâlnit tip de HPV, cu un grad ridicat de risc și, de regulă, nu cauzează niciun fel de simptom. Tulpina HPV 16 este cea care provoacă 50% dintre cancerele de col uterin la nivel global. 

Negii cutanați de la nivelul membrelor superioare și membrelor inferioare, cum ar fi verruca vulgaris sau verruca plantaris, sunt cel mai frecvent cauzate de subtipurile HPV 1, 2, 4, 27 sau 57. Subtipurile HPV care provoacă veruci cutanate sunt răspândite prin contactul dintre pielea cu afectare epidermică microscopică sau macroscopică și HPV. Locația tipică pentru contractarea verucilor membrelor inferioare sunt vestiarele sălilor de sport sau piscinele.  

     7. Care sunt cauzele apariției HPV si cum se poate transmite între indivizi? 

În cazul în care te întrebi ce duce la infectarea cu papilomavirusul uman, trebuie să știi că majoritatea oamenilor iau HPV prin intermediul sexului oral sau vaginal. Deoarece HPV este o infecție care se ia în urma contactului piele pe piele, actul sexual este necesar pentru a lua infecția. Atât femeile, cât și bărbații pot să ia papilomavirusul uman dacă au făcut sex oral, sex anal sau sex pe cale vaginală cu un partener infectat. Majoritatea persoanelor infectate cu papillomavirusul uman îl transmit, fără să știe partenerului lor sexual, deoarece nu cunosc faptul că sunt deja infectate. 

     8. Care sunt factorii de risc HPV care cresc riscul de a lua virusul? 

Anumiți factori cresc riscul de a lua virusul HPV. Printre aceștia se află: 

• un număr mare de parteneri sexuali 
• parteneri sexuali multipli 
• un sistem imunitar slăbit, ca urmare a infectării cu HIV sau după transplantul unui organ 
• zone în care pielea este deteriorată, afectată, iar virusul HPV poate pătrunde cu ușurință în organism 

 

     9. Cum se transmite virusul HPV? 

HPV poate infecta pe oricine este activ sexual, iar de multe ori, indivizii infectați sunt asimptomatici. HPV poate supraviețui în afara corpului pentru perioade foarte scurte de timp. Virusul poate fi transmis: 

• prin contact sexual; 
• prin contact tegumentar (piele pe piele) în zona genitală, chiar și fără raport sexual; 
• foarte rar, de la mama infectată la făt, în timpul nașterii. 

     

    10. Dacă ai contactat o dată o tulpină HPV poți să te reinfectezi cu aceeași tulpină? 

Da. Un pacient HPV pozitiv poate infecta și reinfecta pe oricine, de mai multe ori, prin contact sexual/tegumentar genital de la indivizii infectați. 

     11. Negii asociați cu majoritatea infecțiilor cu HPV pot să dispară de la sine? 

Da, este posibil ca acești negi să dispară fără să trebuiască nici un fel de intervenție, în anumite cazuri. Aici este o vastă discuție legată de sistemul imunitar aferent fiecărui organism. 

     12. Dacă se constată că negii au dispărut, asta presupune că și virusul HPV a dispărut? 

Nu se poate spune acest lucru. De cele mai multe ori virusul HPV este încă prezent în organismul unei persoane infectate. Drept rezultat, acea persoană poate să transmită HPV către partenerii sexuali fără să știe acest lucru. 

     13. Când poate să dispară virusul și când nu? Se poate să dispară fără tratament? 

În 9 din 10 cazuri, virusul dispare fără tratament, adesea în decurs de 2 ani. Alteori, virusul persistă în organism și de aici rezultă simptomele si complicațiile. Acestea includ negii genitali și negii apăruți în zona gâtului (cunoscuți sub numele de papilomatoză respiratorie recurentă). De asemenea, HPV poate cauza și cancer de col uterin și alte tipuri de cancer ale organelor genitale, capului, gâtului sau laringelui. 

     14. În cazul în care pacienții sunt în segmentul 1 din 10, la care nu dispare infecția, ce este de făcut?  

Dacă ai negi genitali cauzați de HPV, asta nu înseamnă că vei dezvolta o formă de cancer, dar este necesar să mergi la medic pentru tratament. E bine de reținut că un cancer cauzat de infecția cu HPV nu dă simptome până când boala nu ajunge în stadiile avansate. Testele regulate de screening Babeș-Papanicolau pot ajuta la diagnosticarea precoce a problemelor de sănătate legate de infecția cu papilomavirusul uman. În plus, depistarea precoce a acestei infecții cu HPV poate îmbunătăți prognosticul și poate crește șansele de supraviețuire. Testarea regulată ajută la identificare infecției în faze incipiente, când este posibilă tratarea fără complicații. 

     15. În cazul pacientelor HPV pozitive care prezintă leziuni ale colului uterin, care este abordarea corectă din punct de vedere medical? 

Schema de tratament recomandată în aceste cazuri este gândită să acopere carențele sau nevoile organismului. Aceasta implică un tratament pe cale orală în asociere cu tratament specific local, care poate fi sub formă de spray vaginal sau procedură chirurgicală minim invazivă sau toate cele 3 opțiuni combinate, în funcție de rezultatele testelor. 

     16. Care este prevalența infecțiilor HPV? 

Prevalenţa HPV a fost ridicată la adulţii tineri, atingând un maxim între 25 şi 29 de ani, şi s-a stabilizat sau a scăzut uşor după aceea. Estimările prevalenţei au fost similare pentru regiunile geografice ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ale ONU: Europa şi America de Nord, Africa Subsahariană, America Latină şi Caraibe, precum şi Australia şi Noua Zeelandă (Oceania). Estimările pentru Asia de Est şi de Sud-Est au fost la jumătate faţă de celelalte regiuni. 

     17. Cum se manifestă la bărbați infecția cu HPV?  

La bărbaţi, infecţia cu HPV tinde să se manifeste clinic sub formă de veruci anogenitale (negi sau condiloame genitale), care provoacă o morbiditate semnificativă şi cresc ratele de transmitere a HPV. Deseori sunt cazuri care nu au manifestari clinice, dar persoana estet HPV pozitivă.  

Infecţiile cu HPV la bărbaţi sunt, de asemenea, asociate cu cancerele peniene, anale şi orofaringiene, care sunt frecvent legate de HPV de tip 16.  

     18. De ce e important controlul ginecologic și ce presupune? 

Controlul ginecologic este esențial pentru monitorizarea stării de sănătate a individului, dar si pentru detectarea simptomelor timpurii ale unor afecțiuni care ar putea afecta sistemul reproducător.  

• Prima etapa a controlului ginecologic este discuția cu medicul. Acesta va adresa întrebări legate de starea de sănătate a individului, istoricul medical și eventualele simptome sau afecțiuni. De asemenea, este posibil să aibă loc dialoguri despre metodele contraceptive folosite sau despre sarcină (dacă este cazul). 

• Următoarea etapa este examenul fizic. În cadrul acestuia, medicul verifica sânii, abdomenul si organele genitale externe prin palpare și vizualizare. Apoi, specialistul folosește un speculum pentru a observa mai bine interiorul vaginului și colul uterin. În această etapă, sunt colectate și probele pentru analizele de laborator. 
• După prelevarea probelor, medicul ginecolog examinează și organele interne, cum ar fi ovarele și uterul, folosind două degete pentru palpare. De asemenea, acesta poate recomanda o ecografie abdominală sau transvaginală, pentru o vizualizare mai bună a structurilor anatomice interne. În anumite cazuri, poate fi necesar și un examen rectal. 
• La final, medicul discută cu pacienta despre pașii următori, trimite probele prelevate la un laborator și elaborează un plan de tratament, dacă este necesar. 

Ce este testul Papanicolau sau Babes Papanicolu? 

Testul Babeș-Papanicolau este una dintre metodele sigure de screening pentru cancerul cervical.  Testul Babeș-Papanicolau – se efectuează pentru a determina dacă există modificări anormale ale celulelor prelevate de la nivelul cervixului, ceea ce ar putea indica prezența cancerului cervical. Este recomandat ca femeile între 21 si 29 de ani să efectueze un test Babeș-Papanicolau o dată la 3 ani, în timp ce femeile între 30 și 64 de ani au nevoie fie de un test Babeș-Papanicolau o data la 3 ani, un test HPV o data la 5 ani, sau ambele teste o dată la 5 ani.